Ambițiile geopolitice ale Chinei. România, pe cale să facă un pas major în colaborarea cu această țară

Cele 6 miliarde urmau să se transforme în locuri de muncă, independență energetică, câștigarea de noi piețe, de modernizarea unor termocentrale sau de proiecte de infrastructură.

Astăzi, la jumătatea deceniului fructuos, multe din proiectele convenite atunci nu mai sunt de actualitate.

Construcția așa numitului „cartier chinezesc” din Craiova a început, dar firma din China care a început lucrările a dat faliment și lucrările au fost abandonate. Acum se pot vedea doar scheletele blocurilor ridicate din pământ.

Preluarea Kaz Munay Gaz, compania care deține Rompetrol, de către o companie chineză a eșuat. Proiectul hidrocentralei Tarnița – Lăpușești, care bate pasul pe loc de patru decenii, a fost curtat de multe companii din China, dar fără rezultat.

Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm că statul chinez face eforturi diplomatice și financiare intense pentru a-și spori influența în lume.

Iată: în urmă cu numai o lună Italia Italia devenea prima națiune din G7 – grupul statelor industrializate, care se alătură inițiativei chineze de infrastructură „Belt and Road”, după ce a semnat un acord în acest sens, acod care i-a adus unei Italii cu o situație economică destul de fragilă înțelegeri economice semnate de 2,5 miliarde de euro, dar ar putea urca la 20 miliarde de euro. Bănci, companii din energie, oțelării, reconstruirea podului prăbușit din Genova, acorduri pentru stimularea exporturilor, produse financiare, creditare și turism au făcut obiectul acordurilor semnate, înțelegeri care au provocat nemulțumirea restului partenerilor de grup ai Italiei.

Iar tunelul de cale ferată care va lega Helinski de Tallin, capitala Estoniei, a primit o finanțare de 15 miliarde de euro de la Touchstone Capital Parteners din China, construcția fiind cea mai recentă investiție din planul Beijingului „Belt and Road”. FinEst Bay Area Development a anunțat că a semnat un memorandum cu grupul chinez pentru o treime din finanțarea necesară, ceea ce asigură o participație minoritară pentru Touchstone la tunelul lung de 100 de kilometri.

Privit prin prisma unui pragmatism diplomatic și economic, semnarea unui parteneriat cu China, pe asemena sume și pentru atât de multe domenii este un demers logic. După lansarea, în 2013, a inițiativei „Belt and Road”, 124 de țări și 29 de organizații internaționale au semnat cu China documentul de cooperare la inițiativă.

Inițiativa Belt and Road dorește să conecteze China cu sudul și centrul Asiei, Orientul Mijlociu, Europa și Africa cu ajutorul unei rețele de drumuri de-a lungul Drumului Mătăsii și a rutei arctice.

Cum joacă România această carte?

Pentru moment pare că oficialii români manifestă o ceva mai mare prudență față de cei care în urmă cu cinci ani promiteau decenii fructuoase – acorduri, discuții, strângeri de mână, dar puține proiecte concrete. Și până la proiecte concrete, mai sunt câteva detalii, de exemplu deficitul comercial.

România își propune să exporte în China de 1 miliard de dolari, în 2019, o creștere de 66%, conform ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea. Valoarea totală a schimburilor comerciale între România și Republica Populară Chineză a depășit 4 miliarde de dolari, în primele opt luni ale anului 2018, din care 604,02 milioane de dolari exporturi românești pe piața chineză, o creștere cu 14,81% față de perioada similară a anul precedent, și 3,43 miliarde de dolari importuri din China, o creștere cu 26,31%. O creștere a exporturilor românești de produse agricole poate fi una dintre soluțiile de reducere a deficitului comercial, mai ales prin prisma disputei comerciale dintre China și Statele Unite, care a generat o piață nouă pentru europeni.

Iar deficitul în relația comercială cu China, care a crescut în ianuarie 2019, este o preocupare și pentru liderii Uniunii Europene. În relația cu China, deficitul UE a crescut doar în ianuarie la 21,4 miliarde euro, de la 20,8 miliarde de euro, valoare înregistrată anul trecut.

Și nu este vorba numai de deficite.

Recent, Johannes Hahn, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate atrăgea atenția asupra împrumuturilor ieftine pe care China le acordă în Balcanii de Vest, văzuți ca o poartă de intrare spre Europa.

Ultimul summit în formula 16+1 (China și 11 state membre UE plus cele cinci state din Balcanii de Vest) pare să indice că Beijingul este tot mai grăbit să identifice oportunități de investiții în regiune. Totul, sub sloganul cinic al ajutorului acordat zonei pentru o aderare sau integrare accelerată în UE.

„Orice țară este liberă să-și stabilească obiectivele investiționale. În același timp, însă, UE este îngrijorată din cauza efectelor socioeconomice și financiare pe care unele investiții chineze le pot avea. Există riscul dezechilibrelor macroeconomice și al dependenței de îndatorare,” a declarat Hahn, comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate. Declarația a fost făcută după anunțul unui credit de 614 milioane de dolari ce va fi acordat de Export-Import Bank of China (EXIM) cu scopul modernizării centralei electrice pe bază de cărbune de la Tuzla din Bosnia Herțegovina.

Europenii spun că instituțiile financiare chineze nu sunt interesate de fezabilitatea proiectelor, întrucât acestea acționează la comanda Beijingului, pentru care nu contează decât câștigurile politice. Conform FMI, China finanța deja, în 2017, proiecte de peste 6,2 miliarde de euro în Balcanii de Vest, în mai multe domenii – căi ferate, energie și autostrăzi.

Exemplul Muntenegrului este grăitor pentru riscurile investițiilor chineze cu împrumuturi ieftine, pentru că banii acordați de către o bancă chineză de stat pentru construirea unei autostrăzi a împins datoria publică la peste 70% din PIB. Un raport al agenției de rating Moody”s aprecia că autostrăzii Bar-Boljare din Muntenegru este o provocare pentru poziția fiscală a țării. Secțiunea din Muntenegru costă 929 de milioane de dolari pentru o autostradă de 165 de kilometri, cu viaducte și tuneluri tăiate prin munți, cel mai scump kilometru construit din Europa. Proiectul este derulat de Chinese Road and Bridge Corporation, iar creditul ar fi trebuit să asigure 85% din costuri. Acestea au crescut, la fel și întârzierile în construcție, iar datoria se acumulează. Pentru a face față împrumutului, guvernul de la Podgorița a fost nevoit să crească taxele, să înghețe salariile bugetarilor și chiar să renunțe la unele beneficii sociale.

România va face în curând un pas major în colaborarea cu China, dacă informații legate de semnarea, în prima decadă a lunii mai, a acordului între Nuclearelectrica și China General Nuclear Corporation, privind realizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, o investiție de circa 6 miliarde de euro, se vor confirma. Care va fi efectul investiției, când vom beneficia de energia furnizată de cele două reactoare, cum vor decurge lucrările, iată tot atâtea subiecte pentru viitor.